Horia Creanga - arhitectul simplitatii

“… Minte clara si pozitiva, fara complicatii intelectuale, dar dotat cu multa sensibilitate, Creanga vedea in volume si tot efortul lui tindea mereu spre simplificare. Planurile lui erau totdeauna exceptional de clare, iar amanuntul era sacrificat in favoarea ansamblului. [...] Era preocupat de magia formelor simple, in care proportia domina” - G.M. Cantacuzino, revista simetria 1943.

Nepotul povestitorului si scriitorului ion Creanga, fiu al lui Constantin Creanga si Olga Petrea, a crescut alaturi de trei frati: Laetitia, sora mai mare, silvia si ion. Nascut in 1892 la Bucuresti, s-a remarcat in liceu ca bun desenator, jucator de oina si de fotbal. si-a inceput studiile de arhitectura la Bucuresti, unde era promovat stilul neo-romanesc, dar plecarea pe front le-a intrerupt. a fost luat prizonier la sercaia si trimis in lagar la stralsund (port german la Marea Baltica).

La intoarcerea din prizonierat, decide impreuna cu mai multi colegi si prieteni sa isi definitiveze studiile la Paris. in acest scop, in vara lui 1919 organizeaza o expozitie de grup impreuna cu Lucia Dumbraveanu, Catul Bogdan si Gheorghe audisio la ateneu Roman, pentru a strange fonduri. Cei patru prieteni expun acuarele si desene de monumente, peisaje si portrete realizate de ei insisi. Reusesc sa-si acopere costurile de drum. La momentul acela aproximativ 300 studenti romani studiau la Paris.

acolo, Horia traieste si se imbraca extrem de modest, iar uneori picteaza si isi vinde lucrarile pentru a face fata cheltuielilor. aici face cunostinta cu ideile innoitoare ale lui Corbusier, descopera lucrarile teoretice ale lui toni Garnier si constructiile lui auguste si Gustave Perret, pionieri ai betonului armat in arhitectura. Lucia Dumbraveanu, verisoara Henrietei Delavrancea, ii devine sotie, iar, dupa obtinerea diplomei si revenirea in Romania, va pregati terenul pentru echipa Creanga, ca un adevarat impresar. Ea il indeamna sa acorde mai multa atentie relatiilor sociale si aspectului personal, ceea ce Horia ignora total, fiind absorbit doar de profesie.

La Ecole des Beaux-arts studiaza cu prof. arh. Gustav Umbdenstock. Pentru obtinerea titlului de arhitect diplomat al guvernului francez (architecte DPLG), face un stagiu de ucenicie in biroul profesorului sau, alaturi de Lucia, G.M. Cantacuzino si Dumitru savulescu. in 1925 Umbdenstock il angajeaza la “Compania de cai ferate din Nord”. aici lucreaza la proiectul garii din tergnier-aisne, un important nod feroviar, si la proiectul oraselului alaturat, destinat angajatilor companiei. Maestrul este placut impresionat de prestatia tanarului Creanga.

Reveniti in tara, cei doi soti incep sa lucreze ca angajati, dar abordeaza si lucrari in privat, pana reusesc sa-si creeze un renume si o clientela. Fratele mai mic al lui Horia, ion, li se alatura dupa finalizarea studiilor. Prima lucrare ca liber-profesionisti care le aduce notorietate este casa de la Deva a doctorului Petru Groza. Participa la numeroase concursuri, dintre care castigarea premiului i pentru sediul societatii aRO (asigurarea Romaneasca) le aduce cel mai rasunator succes. Colaborarea cu societatea aRO, precum si cea cu industriasul Malaxa, va fi una de lunga durata, rezultatul lor fiind o serie de proiecte industriale, rezidentiale si mixte (birouri, comert, hotel, cinematograf etc.).

Ca urmare a numeroaselor comenzi pe care le primeste, biroul sau de arhitectura creste si devine practic o scoala neoficiala foarte apreciata de aspirantii la profesie. Haralamb (Bubi) Georgescu este unul dintre tinerii arhitecti care vin sa invete de la maestrul Creanga, devenind in scurt timp un colaborator de baza al acestuia. in 1937 calatoresc impreuna in Ungaria, Germania si suedia pentru a se documenta in pregatirea proiectului Halelor Obor. 

A incetat din viata la Viena pe 1 august 1943, la doar 51 ani. se internase in urma unor probleme de sanatate, la trei luni dupa o baie in apele inca foarte reci ale lacului snagov la sfarsitul lui aprilie. 

Printre lucrarile sale cele mai cunoscute se numara teatrul Giulesti, imobilul aRO (Cinema Patria), Uzinele Malaxa (fabrica de tevi, pavilionul administrativ, laboratoarele), imobilul Malaxa-Burileanu, amfiteatrul scolii centrale de fete (devenit teatrul Bulandra), restaurantul Pescarus si Halele Centrale Obor in Bucuresti, Hotel aRO in Brasov, Palatul Cultural din Cernauti.

“Intr-o cariera profesionala de numai 16 ani, a realizat o opera remarcabila, de mare valoare in ansamblul ei. Cateva din creatiile sale au devenit, inca din timpul vietii, repere fundamentale ale arhitecturii noastre, care se inscriu in patrimoniul european al perioadei. Opera sa respira prospetimea lumii noi pe care promotorii de pretutindeni ai arhitecturii moderne au dorit sa o transpuna in spatii, volume si forme. Pentru arhitectura romaneasca, Horia Creanga va ramane un aristocrat al formelor simple”. - prof. dr. arh. Nicolae Lascu

text de arh.-urb. Maria Cristina Gavozdea

Documentat de arh.-urb. Maria Cristina Gavozdea

surse biografice:

  • Nicolae Lascu, ana-Maria Zahariade, anca iliescu, Florinel Radu, Horia Creanga. O monografie, ed. universitara ion Mincu, Bucuresti 2019
  • Militza sion, Horia Creanga. Crezul simplitatii (1892-1943), Uniunea arhitectilor din Romania, Bucuresti 2012

Horia Creanga

 Tabel lucrari Creanga

1