Stanculescu Florea

    • se naste pe 1 aprilie la Băilesti, jud. Dolj

      1887
    • este absolvent al Scolii Superioare de Arhitectură din Bucuresti

      1915
    • este numit arhitect-sef al Serviciului Architectural al Departmentului Central pentru Co-operative Sătesti si Lotizări

      1919
    • Publică in revista de arhitectură „Căminul”, alături de arh. Radu Udroiu

      1928
    •  
      1929
    • director al revistei Arhtiectura

      1935
    •  
      1937
    • profesor la Facultatea de Arhitectură din Bucuresti

      1941
    •  
      1952
    • moare pe 3 noiembrie la Bucuresti

      1973
 

Stanculescu Florea 

Originar din Bailesti, Dolj, Florea s-a nascut pe 1 aprilie 1887. Acesta absolva studiile liceale la Piatra Neamt iar din 1908 studiaza la Scoala Superioara de Arhitectura din Bucuresti. In anul 1916, la doar un an de la finalizarea studiilor, devine combatant de razboi.

Intors la Bucuresti, acesta isi reia activitatea profesionala, iar incepând din 1919, se ocupa de studierea satelor românesti, ocupând functii importante precum arhitect sef al ”Serviciului de arhitectura de pe linga Casa Centrala a Cooperatiei si Improprietaririi satenilor”, seful serviciului „Geniu rural” si seful serviciului „Arhitectura din Cadrul Ministerului Agriculturii si Domeniilor”. In toata perioada aceasta, ajunge sa intocmeasca sute de relevee a caselor taranesti din Ardeal, Banat si Bucovina alaturi de arh. St. Peterneli si arh. G. Cristinel.

Inca din primii ani ca arhitect, Florea Stanculescu observa lipsa studierii arhitecturii rurale românesti, obiect care devine principalul domeniu de cercetare de-a lungul intregii sale cariere: „Cunoastem locuinta de pe vremea lui Ramses al II-lea, a lui Nabucodonosor, cunoastem cabana timpurilor lacustre si pestere omului primitiv, cunoastem castrul roman si cite toate din cele timpuri si nu cunoastem deloc casa rurala româneasca si nici organizarea vietii rurale.”. 

Având acest interes pentru zona rurala, ajunge sa elaboreze intre 1919 si 1928 proiecte de sistematizare pentru satele noi si proiecte tip pentru locuinte rurale, dupa care s-au realizat peste 2000 de case in Dobrogea si peste 1300 in Transilvania. Isi continua studiul asupra satelor românesti si ajunge consilier al Fundatiilor Culturale Regale pentru proiectarea caminelor culturale din mediul rural. Complexitatea studiului lui asupra satelor ii ofera prilejul de a deveni in 1941 titular al disciplinei Arhitectura rurala din cadrul Facultatii de Arhitectura Bucuresti, iar un an mai târziu sa primeasca premiul „Petre Antonescu” al Academiei Române pentru volumul „Case si gospodarii la tara” si revistele „Caminul” si „Constructii rurale”.

In 1956 initiaza seria de publicatii monografice asupra arhitecturii populare din toate regiunile tarii, studiu la care contribuie Adrian Gheorghiu, Paul Petrescu si Paul Stahl.

Ultima recunoastere notabila ii este inmânata in 1966 pentru merite deosebite in activitatea desfasurata in domeniul constructiilor, primind premiul „Steaua Republicii Socialiste România”.

Florea Stanculescu moare la 3 noiembrie 1973 la Bucuresti.

Text de stud. arh. Razvan Muntean

Documentat de arh.-urb. Maria Cristina Gavozdea si stud. arh. Razvan Muntean 

Surse biografice: 

  • Stanculescu, Florea, Contributii la afirmarea arhitecturii românesti, Editura tehnica, 1987.

Vitalitatea unei natiuni depinde de modul in care populatia rurala trăieste si locuieste, iar de vitalitatea natiunii depinde puterea tarii.

Tabel lucrări Stănculescu

1