Radu Dudescu

    • se naste la Bucuresti in luna martie

      1884
    • este absolvent al Scolii Superioare de Arhitectura si se casatoreste cu Antoinette Filotti, cunoscuta in lumea mondena ca „Toinoni”

      1921
    • se naste fiul sau, Mihnea

      1924
    • se casatoreste cu Lucia Stefanescu-Grivita

      1928
    • proiecteaza Noul Palat al BNR

      1937
    • a fost presedintele Asociatiei Culturale si Sportive a BNR

      1935
    •  
      1940
    • se casatoreste cu Lucie-Angèle Gaillac

      1944
    • se angajeaza la Institutul de Proiectare a Constructiilor

      1950
    • decedeaza

      1953
 

Radu Dudescu

Radu Dudescu s-a nascut in 10/23 martie 1984 la Bucuresti. Tatal sau, Gheorghe G. Dudescu, era nepotul boierului moldovean Gheorghe Dudescu (strabunicul lui Radu); a fost director general al Contabilitatii din Ministerul Instructiunii Publice. Mama sa, Maria Marinescu-Iliad-Românul, facea parte din marea burghezie bucuresteana, dintr-o familie cu 12 copii. Familia extinsa includea la sfârsitul secolului al XIX-lea medici, magistrati, ingineri, membri ai corpului diplomatic, inalti consilieri etc.

Radu vorbea franceza si italiana, mai putin germana. A fost elev al Liceului Matei Basarab din Bucuresti, apoi a studiat la Scoala Superioara de Arhitectura, unde a fost ales presedinte al studentilor in ultimul an. In studentie a fost desenator la Comisia de refacere a regiunilor afectate de razboi si la Ministerul Lucrarilor Publice.

S-a angajat la Banca Nationala la putin timp dupa absolvire, dupa o scurta experienta la Casa Muncii CFR. A fost intâi angajat provizoriu la Serviciul Tehnic, dupa aproape doi ani a trecut pe post definitiv la Serviciul de Arhitectura, iar doisprezece ani mai târziu cele doua servicii s-au contopit sub conducerea sa. La 54 ani a devenit director-adjunct al Directiei Administrative a Bancii Nationale.

Este autorul a 22 de sedii ale filialelor BNR din tara si al sediului principal de la Bucuresti - „Noul Palat”, la care a colaborat cu arhitectul Ion Al. Davidescu, diplomat al guvernului francez - o personalitate a urbanismului românesc la acea vreme, director al Serviciului de sistematizare a municipiului Bucuresti, director al Cadastrului orasului si conferentiar la Scoala Politehnica.

BNR a avut o preocupare consistenta in directia imbunatatirii situatiei propriilor functionari in acea perioada, inclusiv a familiilor celor decedati in primul razboi mondial. Prin urmare, Radu Dudescu a proiectat si locuinte individuale in parcelarea BNR, imobile cu apartamente, comert, spatii culturale, de loisir si sportive.

In perioada 1935-1940 a fost presedintele Asociatiei Culturale si Sportive a BNR, unde a initiat unele dintre cele mai importante si laudabile actiuni, printre care organizarea cursurilor gratuite de limbi straine (franceza, germana, italiana si engleza), organizarea de excursii cu autobuzul asociatiei la Sinaia, Giurgiu, Constanta, Brasov, Govora si alte destinatii in afara Bucurestiului pentru a cunoaste frumusetile naturale ale tarii, facilitarea activitatilor sportive precum gimnastica, scrima, tenisul, boxul, inotul, spoturi nautice sau vânatoarea. Functionarii beneficiau de posibilitatea de a-si petrece concediile intr-una dintre vilele BNR de la Baile Herculane, Carmen Sylva, Constanta, Slanic Moldova, Busteni, Câmpulung Muscel si Predeal. Tot pentru asociatie a proiectat si cladirea de pe Calea Victoriei nr. 22 - „Blocul Rosenthal”, care se pare ca a fost prima cladire din capitala cu spatiile comerciale retrase din planul fatadei pentru a oferi pietonilor protectia unui portic.

A calatorit mult in general, atât pentru odihna cât si pentru dezvoltare profesionala. Pentru studiul premergator proiectarii noului sediu principal al BNR, a vizitat sediul Bancii Reichului din Berlin, noua cladire a Bancii Frantei aflata in constructie la Paris si sediul Societatii Natiunilor de la Geneva. Fiind fascinat de solutiile de ordin tehnic ale arhitectilor germani si de dotarile de ultima generatie, a inceput chiar o colaborare destul de strânsa cu conducatorul departamentului de arhitectura al bancii germane, Heinrich Wolff.

A fost primul din cei cinci copii ai familiei. A avut trei surori si un frate: Nina, Ioana, Stefania si Sandu. Nina s-a casatorit cu colonelul Alexandru Calatorescu, iar Ioana cu un nepot al acestuia, apoi cu fiul doctorului Olhovschi. Stefania si Sandu au murit de mici de scarlatina.

Radu a fost casatorit de trei ori. In 1921 ii devenea sotie Antoinette Filotti, cunoscuta in lumea mondena ca „Toinon, fiica lui Victor Filotti (colaborator apropiat al lui Take Ionescu, fost secretar general al Ministerului Industriei si Comertului si fost sindic al Bursei), nepoata de var primar a actritei Maria Filotti si descendenta a familiei Bagdat. Trei ani mai târziu li s-a nascut un fiu, Mihnea, care ulterior a devenit medic. Dupa sapte ani de casnicie, Radu a divortat si s-a recasatorit cu Lucia, fiica industriasului Mihai Stefanescu-Grivita. Dupa alti 16 ani de casnicie divorteaza din nou si se casatoreste cu Lucie-Angèle, fiica industriasului Stefan Gaillac. Din mai multe documente de arhiva rezulta ca si-a schimbat resedinta de cel putin sase ori.

A ocupat postul de presedinte al Comisiei de disciplina a Uniunii Arhitectilor intre 1945 si 1946 si de presedinte al Comitetului Fondului Arhitecturii din Uniunea Arhitectilor in perioada 1960-1963. In 1950 a fost transferat la Institutul de Proiectare a Constructiilor. A decedat in 1983, la aproape 90 ani.

Surse bibliografice:

Viata si opera lui Radu Dudescu, BNR Restitutio nr. 6, iulie 2006:

  • Mihai Sorin Radulescu, Arhitectul Radu Dudescu – un episod semnifictiv din arhitectura româneasca interbelica
  • Sabina Maritiu, Arhitectul Radu Dudescu si Banca Nationala a României

Radu Dudescu

Tabel lucrări Dudescu

1