Gheorghe Simotta

    • se naste pe 6 iunie, in Vlaho-Clisura (Macedonia, pe atunci in Imperiul Otoman)

      1891
    • se muta in România si se inscrie la Scoala superioara de arhitectura din Bucuresti

      1911
    • - obtine diploma de arhitect si se inscrie voluntar in armata româna

      1916
    • - deseneaza timbre pentru Posta Româna si face releveul Cetatii Albe (Basarabia)

      1919
    • incepe sa lucreze pe cont propriu

      1923
    • premiul I la Salonul de arhitectura si arta decorativa, Meritul Sanitar I pentru spitalul V. Gomoiu si Medalie de Onoare la congresul de arhitectura de la Budapesta

      1930
    • incepe colaborarea cu Facultatea de Arhitectura, care va dura 30 ani

      1938
    • premiul pentru arhitectura al Academiei Române

      1942
    • moare pe 31 martie, la virsta de 88 ani, in Bucuresti

      1979
 

Gheorghe Simotta

Nascut in 19 iunie 1891 in Macedonia, intr-o familie de negustori, a studiat la scoala româneasca din Vlaho-Clisura, apoi la liceul românesc din Bitolia. In 1910 a venit la Bucuresti impreuna cu mama si bunica, unde a fost admis la Scoala de arhitectura, pe care o va absolvi sase ani mai târziu. S-a format in atelierul prof. arh. Petre Antonescu, cu care a si colaborat ulterior. Despre acesta Simotta spunea: „Nu pot sa nu subliniez frumusetea cursului de istorie a arhitecturii universale si românesti… E o mare pierdere faptul ca schitele la tabla, care insoteau acest curs, nu s-au putut pastra si perpetua. Ar fi fost pentru toate generatiile un exemplu de inalta maiestrie.“

Proaspat absolvent al Scolii de Arhitectura, s-a inrolat voluntar in armata româna, unde a fost detasat in 1917 la divizia geniu din cadrul serviciului constructiilor militare. S-a imbolnavit de tifos exantematic, dar s-a vindecat si s-a intors la Bucuresti in 1918.

Domeniul constructiilor era grav afectat dupa primul razboi mondial. A lucrat la Comisiunea Monumentelor Istorice si a fost membru al Tinerimii Artistice. In lipsa lucrarilor de arhitectura, Gheorghe lucreaza la concepte grafice pentru marci postale si actiuni ale unor firme, expozitii artistice si lucrari de grafica. Incepe sa calatoreasca in scop documentar in special iarna, obicei pe care il va pastra multi ani. A vizitat astfel mai multe state mediteraneene (Italia - de cel putin 20 de ori, Grecia, Spania, Egipt, Tunisia, Palestina), din Asia Minora si Uniunea Sovietica.

A inceput sa lucreze intensiv in 1921-1922, pe cont propriu sau in colaborare cu alti arhitecti, in stil neoromânesc, modernist si art deco. Impreuna cu Arghir Culina a achizitionat terenuri in zona dealului Mitropoliei, unde au realizat mai multe locuinte. A mai lucrat cu prof. Nicolae Lupu si Eraclie Lazarescu. A proiectat lucrari in principal in zona Bucurestiului, dar si in Râmnicu-Vâlcea, Cluj si chiar in afara tarii.

Primavara, vara si toamna le petrecea in tara, proiectând si urmarind executia lucrarilor pe santiere. A elaborat in perioada interbelica 180 proiecte dintre care 130 au fost realizate, apoi s-a retras in activitatea artistica, mai ferita de presiunile politice ale vremii - a lucrat acuarele in culoare si tus, fiind apreciat de critici si istorici de arta. Dintre lucrarile sale arhitecturale cele mai cunoscute amintim vilele din parcelarea Filipescu, „Casa Ostirii“, extinderile si transformarile de la Palatul Patriarhiei si constructia Schitului Darvari, Oficiul de Aprovizionare al Farmacistilor din str. Pitar Mos.

A fost premiat in 1930 la Salonul de arhitectura si arta decorativa cu premiul I si a primit o medalie de onoare la Congresul de arhitectura de la Budapesta. A primit ordinul „Meritul Sanitar I” pentru constructia Spitalului V. Gomoiu, iar in 1942 a primit premiul pentru arhitectura din partea Academiei Române.

Din 1938 pâna in 1968 a predat la Facultatea de Arhitectura, in principal desen ornamental si academic, dar si arhitectura generala aplicata. A murit in 1979, la 88 de ani.

Text de arh.-urb. Maria-Cristina Gavozdea

Documentat de arh. Irina Patrulius si arh.-urb. Maria-Cristina Gavozdea

Surse biografice:

  • Petru Mortu (2012), Parcelarea Filipescu, arhitectura-1906.ro
  • Radu Spiru Haret (2018), Virginia Sp. Harte (Andreescu) - prima arhitecta care a activat in România (1894-1962), arhitectura-1906.ro
  • Militza Sion & Irina Patrulius (2017), Profesorul nostru, Gheorghe Simotta, aromân din Vlaho-Clisura
  • Cornel Samara (2014), Gheorghe Simotta - Intre noblete si arhitectura, ed. Sf. Ierarh Nicolae

“Ca arhitect liber profesionist a proiectat si executat importante lucrari de arhitectura care sunt tot atâtea creatii originale de mare valoare artistica, ca si lucrari de perfecta executie tehnica, dovedind prin cele 120 lucrari realiate pâna acum, pe lânga talent, largi si variate cunostinte stiinti!ce, ca si un deosebit spirit organiator.” Extras din Raportul Comisiei de Validare a arh. Gh. Simotta in Consiliul Profesoral al Scolii de Arhitectura, 1938

Tabel lucrari Simotta

1